Întâi aprilie nu este numai despre păcăleli. Partea lui tristă ne poartă înapoi în negura vremurilor lui 1941, în Bucovina de Nord, unde aproximativ 200 de români au fost uciși de trupele sovietice (NKVD și grăniceri) în încercarea lor de a trece granița din URSS în România. Cei care au supraviețuit au fost deportați în Siberia.
Vă invit să vizionați un scurt metraj despre deportări. O poveste de viață, reală, nu ficțiune, al cărei protagonist nu a supraviețuit să-l vadă, dar pe care l-am simțit alături de mine, în sală, când filmul a fost distins cu premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional de Film „Toamnă la Voroneț” 2025, premiat cu Honorable Mention la Films That Move – Jamaica și Finalist la World Culture Festival Karachi – Pakistan.
Filmul este dedicat lor, deportaților și …tatălui meu.
