După ce ne-au prezentat, prin intermediul televiziunilor, moda pantofilor găuriți în talpă, mai marii sfătuitori ai Europei recomandă aleşilor noştri un cod de etică şi deontologie parlamentară, cu ținute office pentru doamne și cravate obligatorii pentru domni. Evident că o comisie s-a şi apucat de îndată să făurească ditamai proiect menit să-i învețe pe aleșii noștri să folosească mai des
pasta de dinți, să le explice câte straturi trebuie să aibă hârtia igienică și la ce se folosește pasta neagră din cutiile pe care scrie Kiwi sau Guban. Probabil fiecare națiune se laudă cu nebunii ei, numai că nu toți îi pun la conducere. Pestriț precum un bazar, parlamentul nostru, umplut după posibilități dar remunerat după buget a adunat între zidurile poporului spuma mânuitorilor de stampilă, de la academicieni la bâlbâiți sau agramați, de la manierați cu ștaif, șofer și limuzină și pană la par(l)amentali coborați din programul rabla cu subwoofer manelizat. Să propovăduiești consensul și unisonul într-o haită atât de neomogenă este ca și cum ai pune unui film 3D o subtitrare în Braille. Dacă insigna de parlamentar strălucește la fel pe Armani ca și pe Conti (via container), unii și-au schimbat doar mersul și accentul, în timp ce alții și-au luat deja săpăligă în leasing pentru doborât luna sau soarele. După ce că unii rezolvă labirintul din Casa Poporului doar o dată pe lună, acuma poftim mofturi europene de te mai și îmbracă la standard, ca să nu-i facem de rușine prin adunăturile cercului înstelat. Între temelia celor șapte ani de acasă rătăciți și amintirea fostelor școli de ofițeri în care se învățau dansul și bunele maniere, am ridicat la vârful ţării ba am mai promovat și la export cunoscători de limba gimnastică, încălțați într-un picior și încheiați cu un nasture în plus, siliconaţi în părţi subdezvoltate, dar mândrii nevoie mare prin emisiuni TV, călcând în străchini cu armatură din imunitate parlamentară. Mare-i clădirea parlamentului și mult loc de întors în ea, tocmai cât să încapă și centru SPA ca să nu mai vorbim de farmaciile cu preţuri promoționale de unde să-și ridice medicația la preţuri compensate, subvenționate, sponsorizate și pe datorie. Degeaba! Nu-i asta calea către viitorul ce oferă speranţa mulţimilor de contribuabili care ţin piept neajunsurilor, cum nu există ţoapă azilantă în Parlament nici cocalar penibil cu pretenţii de demnitar ci doar ţigănici împuţite, păsărici, găozari şi mai nou limbişti de gazetari sau jurnalişti cu simţul de observaţie dezvoltat pe steroizi. De unde atâtea pretenţii de la o ţărişoară în care ştacheta stiinţei a fost ridicată atât de sus, încât toca şi roba se poartă la absolvirea grădiniţei?
colecţia vară – naşă