Luni, 21 mai, Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, protectori ai credinţei creştine, sunt prăznuiți în creştinătatea ortodoxă egali cu apostolii, împăratul fiind numit de Biserica Ortodoxă „Sfânt Împărat întocmai cu Apostolii”. Sfinţii Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice. Aproximativ 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, marea majoritate femei. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.
2. În această zi, era interzisă munca, căci se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
3. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
4. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
5. De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
6. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
